Miskolczy Dezső, ”omul-punte” între două culturi

În 1940, imediat după Diktatul de la Viena, a fost numit de guvernul maghiar horthyst în importanta funcție de rector al Universității ”Ferenc József I” din Cluj. După mai bine de patru ani de ocupație maghiară, în octombrie 1944 îi preda Universitatea din Cluj, dr. Iuliu Hațieganu. Nu fără regrete și nu fără oarecare împotrivire. Realitățile istorice îi vor impune însă adoptarea unei noi atitudini, dar după negocieri intense cu dr. Petru Groza, Primul-ministru al României. Va accepta apoi, începând din 1946, să fie printre membrii fondatori al nou înființatului Institut de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș. Cetățean maghiar de naționalitate maghiară, dr. Miskolczi Dezső, un om cu o carieră științifică impresionantă, va învăța românește și va rămâne în România – în orașul de pe Mureș – până în toamna anului 1964 când va pleca definitiv în Ungaria. Potrivit propriilor sale consemnări, aflate în dosarul de la C.N.S.A.S., și evidențiate dealtfel de dr. Mihai Ardelean din Târgu-Mureș, dr. Miskolczi Dezső, om de ştiinţă în primul rând, dar deosebit de religios, s-a considerat în ultima parte a vieții sale, a fi ”omul-punte între două culturi” dar, așa cum spunea tot el,  ”din păcate, acest lucru nu întotdeauna se înțelege just nici la Budapesta și nici la București.”

                                                                      *

”Istorii locale. Bagatele provinciale”, noul volum apărut la Editura ”Ardealul” din Târgu-Mureș, coordonat de Mihai Ardelean și Dorin-Adrian Suciu, reprezintă o surpriză plăcută în peisajul publicistic mureșean. Volumul anterior menționat se înscrie într-o inspirată tradiție inaugurată deja în urmă cu câțiva ani de medicul psihiatru Mihai Ardelean, omul care pare că și-a descoperit în ultimii ani, o nouă vocație: cea de istoric. Volumul cuprinde studii și cercetări pe diverse teme ale unor autori, precum Ioan Suciu-Moișa, Eugeniu Nistor, Vasile Dub, Cosmin Popa, Gabriela Buicu, Vasile Șandor și – nu în ultimul rând – Mihai Ardelean și Dorin-Adrian Suciu. Mărturisesc însă faptul că atenția mi-a fost atrasă în mod deosebit de studiul dr. Mihai Ardelean, cel intitulat ”Triumful unui gând neterminat, aici și acum” care se referă la dr. Miskolczi Dezső (1894-1978) deși, prin bogăția și ineditul informației, celelalte studii și cercetări nu sunt cu nimic mai prejos decât cel remarcat de mine. Mi-a suscitat interesul deosebit studiul amintit pentru că perioada, dar și unele personaje care apar în lucrarea dr. Ardelean – spre exemplu, dr. Andrei Mera, dr. Csőgör Lajos, ș.a. – îmi erau deja cunoscute din alte documente pe care eu le studiasem anterior și pe baza cărora publicasem în 2008 lucrarea ”Procuratura Militară Principală Târgu-Mureș – Zece ani de teroare.”

Dr.Ardelean, un psihiatru cu preocupări de istoric

Conviv deosebit de agreabil și interesant, dar uneori ușor enigmatic, deținător al multor ”secrete” pe care i le-a oferit îndelungata practicare a profesiei în această urbe unde până și securiștii o mai luau razna uneori din cauza stresului – domnul doctor știe la ce mă refer – Mihai Ardelean ne oferă de această dată, în studiul său, portretul unui om aparte, Miskolczy Dezső (1894-1978), medic neurochirurg și profesor universitar la fostul Institut de Medicină și Farmacie (I.M.F.) din Târgu-Mureș. Este un portret care pare că se conturează singur, pe măsură ce lecturezi notele date de zeloșii informatori ai Securității mureșene, în anii ’50 şi ’60 ai secolului trecut și pe care doctorul Ardelean – după ce le-a studiat la C.N.S.A.S. – ni le pune la dispoziție cu generozitate, agrementându-le din când în când și cu observații personale ușor malițioase. Este, e drept, o perspectivă oarecum restrânsă, dar inedită, însă portretul acestui om de știință, doctorul Miskolczy Dezső, poate fi, desigur, completat și cu informații din alte surse, întrucât acesta a fost una din personalitățile de marcă, cunoscute și recunoscute ale psihiatriei europene. Membru a patru Academii, între care cea din România și Ungaria, dr. Miskolczy Dezső poate fi considerat – de la un anume moment al carierei sale – un exemplu în ceea ce privește încercarea de a găsi calea pentru buna conviețuire între românii și maghiarii din Transilvania.

Două mariaje, cinci copii

Din notele informative date frecvent de informatori, atât români (între care se distinge dr. Andrei Mera – n.m.), dar mai ales maghiari din cercul de apropiați pe care-l frecventa Miskolczi, precum și din sintezele informative întocmite de diverși ofițeri de securitate, putem desigur, schița destul de sumar, traiectul profesional al doctorului Miskolczi Dezső, destinul său familial, cercul de prieteni, dar și o anume conduită morală. Un om care și-a neglijat în prima parte familia pentru a se împlini profesional. Apoi, mai multe surse informative confirmă umanismul de care dăduse dovadă în mai multe ocazii, anii 1943-1944, ascunzând evrei în clinica din Cluj pe care o conducea și salvându-i astfel de la deportare. Una din informatoarele Securității mureșene, aflate în anturajul său imediat, va relata într-o notă informativă faptul că doctorul îi spusese la un moment dat: ”Am fost antifascist și în limita posibilităților am și făcut câte ceva pentru cine am putut. Câteodată mă și autoacuz, oare nu puteam să fac mai multe?” Cei doi copii pe care-i avea cu prima soție – rămași cu toții în Ungaria, în timp ce doctorul se afla în Transilvania – vor părăsi însă Ungaria, în 1945, împreună cu mama lor, stabilindu-se în SUA, ţară în care va fugi în 1956 și fratele său, de profesie arhitect. Aflat deja la o vârstă respectabilă, 53 de ani și suferind probabil de singurătate, dr. Miskolczi Dezső va încheia un nou mariaj la Târgu-Mureș, cu Beldy Susana, fosta soție a contelui Toldolaghy, care avusese două fete cu contele, dar care  în 1948 va mai avea un copil, pe Ambrus, cu Miskolczi. A fost sau nu fericit Miskolczi cu această soție mult mai tânără ca el?

Decorat înainte de plecarea definitivă

Probabil că a fost fericit de vreme ce în ianuarie 1964 va resimți foarte dureros moartea soției sale, iar el, aflat acum la 70 de ani, rămas cu un copil ce abia împlinise 16 ani și cu perspectiva de a fi pensionat de la I.M.F., se hotărăște să plece definitiv în Ungaria, unde i se oferise o catedră la Universitatea de medicină din Budapesta. Probabil că hotărârea o luase cu ocazia nefericită a înmormântării soției sale, când mai multe rude ale acesteia, atât din țară, cât și din Ungaria – printre care și cele două fete pe care soţia sa le avusese cu contele Toldalaghy – l-au convins să solicite plecarea definitivă în Ungaria. În septembrie 1964, dr. Miskolczi Dezső va pleca la București pentru a primi o decorație din partea Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române, ocazie cu care se va reculege și la mormintele prietenilor săi români, dr. Ion I. Niculescu și dr. D. Bagdasar, cu care purtase corespondență și de care fusese legat printr-o veche și sinceră prietenie. Ultimele note informative despre dr. Miskolczi Dezső datează din februarie 1970, dovadă că deși plecase de 6 ani din România, interesul pentru persoana sa încă mai exista. Cel puțin în dosarele Securității.

Nicolae BALINT

Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș – istoria zbuciumată a unei clădiri 

–  În 1909, în actualul sediu al Universității de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș, se deschidea Școala militară de cadeți austro-ungari cu un număr de 217 elevi. În 1912, școala avea deja 25 de profesori și 294 de elevi, din care 221 maghiari, 44 germani, 8 croați, 5 români și 16 de alte naționalități. În 1916, Școala militară de cadeți a fost mutată în Ungaria, iar în localul acesteia a fost instalat un spital de campanie. Ca fapt divers, de pe băncile acestei școli militare din Târgu-Mureș, a plecat în 1915 pe frontul din Galiția, Emil Rebreanu, fratele scriitorului Liviu Rebreanu, prototipul personajului Apostol Bologa din romanul ”Pădurea spânzuraților.”

– În septembrie 1919, la aproape un an de la realizarea Marii Uniri, în același local din Târgu-Mureș, lua ființă Liceul Militar ”Mihai Viteazul”, una din instituțiile-pepinieră a elitelor armatei române. Liceul – care în 1922 va fi vizitat și de generalul Henri Berthelot, un mare prieten al României – și-a început cursurile cu doar două clase, dar în 1923 avea deja șapte clase, ajungând ca în 1931 să fie înmatriculați 612 elevi. Și tot ca fapt divers, cel care avea să devină eminentul doctor și universitar Emilian Victor Bancu, a fost elev al acestui Liceu Militar între 1937 – 1940, absolvindu-l în 1945, la Timișoara, acolo unde școala se mutase după Dictatul de la Viena.

– Potrivit unei sinteze informative întocmite de Serviciul Secret de Informaţii din România (S.S.I.), la scurt timp după preluarea Ardealului de Nord de către Ungaria, respectiv august 1940, în Târgu-Mureş, ca și în alte orașe din partea cedată, au fost înfiinţate centre de spionaj maghiar. Cel de la Târgu-Mureş, fiinţa în fostul local al Liceului Militar „Mihai Viteazul” și avea o şcoală de spionaj proprie unde erau instruite grupurile denumite „Polgáris”. Formate din „cetăţeni maghiari de absolută încredere”, aceste grupuri ar fi urmat, ca în cazul unui eventual conflict direct româno-maghiar, să fie infiltrate în Transilvania necedată şi să-i identifice pe liderii români de opinie, precum şi pe „maghiarii care simpatizau cu românii.”

– Pe data de 11 februarie 1946, va începe să funcționeze în acest local Facultatea de medicină și farmacie (viitorul Institut – n.m.) avându-l ca primul rector, între 1946-1949, pe Csőgör Lajos (1904-2003). Mutarea de la Cluj, la Târgu-Mureș începuse însă în vara anului 1945, după ce pe data de 6 iulie 1945, la Cluj avusese loc Conferința interministerială la care participaseră o serie de fruntași ai noului regim, printre care și dr. Petru Groza, Prim-ministru al României.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s