Federaţia Naţională a Românilor Persecutaţi Etnic „Pro Memoria 1940-1945”
și
Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş
În legătură cu recentele declaraţii ale unor lideri politici maghiari din Ungaria şi din România referitoare la înfăptuirea dezideratului separatist al obţinerii autonomiei teritoriale a aşa-zisului „Ţinut Secuiesc”, Federaţia Naţională a Românilor Persecutaţi Etnic „Pro Memoria 1940-1945” (FNRPE) şi Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM), condamnă imixtiunile unor membri ai Parlamentului şi ai Guvernului Ungariei, în probleme interne ale României, reafirmându-şi totalul dezacord faţă de continuarea demersurilor autonomiste ale liderilor formaţiunilor politice maghiare din România.
În numele sutelor de mii de români persecutaţi, refugiaţi, expulzaţi sau deportaţi etnic din teritoriul Transilvaniei de Nord–Est, cedat Ungariei horthyiste după Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, şi al acelor aproape 400 000 de cetăţeni români, de naţionalitate română, trăitori în prezent judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, participanţii la Sesiunea de comunicări cu tema „Refugiul românesc 1940-1945”, desfăşurată la Muzeul Naţional al Refugiaţilor din Mureşenii de Câmpie, comuna Palatca, judeţul Cluj, în 25 august 2012, formulăm următorul comunicat:
1. Acţiunile liderilor formaţiunilor politice maghiare din România şi discursul arogant al acestora, dovedesc faptul că susţinătorii autonomiei teritoriale pe criterii etnice a „Ţinutului Secuiesc”, fac abstracţie de prezenţa şi voinţa cetăţenilor de naţionalitate română din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, deşi românii reprezintă aproape 40% din totalul populaţiei celor trei judeţe.
2. Se trece sub tăcere faptul că, orice formă de autonomie teritorială pe criterii etnice ar conduce, inevitabil, la accentuarea discriminării şi marginalizării românilor din aceste judeţe, situate în Arcul intracarpatic.
3. Adepţii separatismului pe criterii etnice a aşa-zisului „Ţinut Secuiesc”, de fapt ignoră experienţa tragică pentru români a „autonomiei” instalate în urma Dictatului de la Viena, care a dus la atrocităti cumplite, la refugieri si expulzări masive pentru purificarea etnică de români a zonei, scop urmărit şi de ideologii separatismului de astăzi.
4. Federaţia Naţională a Românilor Persecutaţi Etnic „Pro Memoria 1940 -1945” şi Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş au luat act, cu îngrijorare, de lipsa de reacție a structurilor de putere din România, față de acțiunile liderilor maghiari și ai bisericilor istorice ungurești și față de agravarea problemelor politice, sociale și economice ale populației românești din cele trei județe. În acest fel, hungariștii acționează nestingheriți pentru declararea independenței așa-numitului Ținut Secuiesc, o idee foarte dragă Partidului Crucii cu Săgeți,de tristă amintire.
4. Cercetările Centrului pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române au pus în evidență un fapt îngrijorător că, pe fondul retragerii statului român din societate, prezenţa statului român în judeţele Covasna şi Harghita fiind, în ultimele două decenii, timidă, ineficientă, nesigură, asistăm la transformarea comunităţii majoritare maghiare într-o comunitate dominantă, de tip ideologic şi slăbirea gravă a comunităţii româneşti, devenită o minoritatea locală, o comunitate cu identitate proprie, dar fără putere politică şi fără mijloace de exprimare suficiente în raport cu societatea în mijlocul căreia trăieşte.
5. În vederea cunoaşterii de către opinia publică din ţară şi din străinătate a modului în care România, în conformitate cu legislaţia şi practica europeană, asigură drepturile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, solicităm Guvernului României să dispună întocmirea unui documentar, în limbile română şi engleză, care să cuprindă informaţii şi date oficiale referitoare la drepturile de care se bucură aceste persoane şi, distinct, cetăţenii români de etnie maghiară din România.
6. În perspectiva sporirii descentralizării şi a autonomiei locale, precum şi a menţinerii permanente la guvernarea locală a formaţiunilor politice maghiare, solicităm ca statul român să-şi exercite o prezenţă clară şi hotărâtă în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, prin instituţiile sale specifice: prefectură, instituţii deconcentrate, armată, forţe de ordine publică, aşa cum procedează statul italian, în Tirolul de Sud, exemplu des invocat de adepţii separatismului pe criterii etnice a aşa-zisului „Ţinut Secuiesc”.
8. Solicităm Guvernului României să asigure tragerea la răspundere a cetățenilor maghiari care desfășoară în România acțiuni ostile împotriva unității, suveranității și independenței Statului Român, incită la violență și ură interetnică, încearcă să reabiliteze criminali de război ori lezează grav demnitatea națională a românilor;
9. Reiterăm şi susţinem cu toţii propunerile formulate de FCRCHM de adoptare a cadrului legal pentru asigurarea suportului financiar necesar comunităţii româneşti din judeţele Covasna şi Harghita şi parţial Mureş, pentru a-şi conserva identitatea etnică, eliminându-se astfel grava discrepanţă existentă între finanţarea instituţiilor şi proiectelor comunităţii maghiare din aceste judeţe, de la bugetul central şi de la cele locale şi, o subfinanţare cronică a proiectelor asociaţiilor culturale şi a publicaţiilor româneşti din zonă.
Mureşenii de Câmpie, 25 august 2012
Preşedinte, Prof. univ. dr. ing. BarbuI. Bălan
Federaţia Naţională a Românilor Persecutaţi Etnic
“Pro Memoria 1940-1945” ,
B.dul Eroilor Nr. 2, Cluj-Napoca
Preşedinte executiv, Dorin Suciu
Forumul Civic al Românilor
din Covasna, Harghita, şi Mureş,
Str. Miko Imre Nr. 2, Sf. Gheorghe, jud. Covasna
prof. Nicolae Balint, publicist 